Despatimire

 

Pare un concept absurd, greoi, „prafuit”, intr-o lume a ispitelor, tentatiilor, a ego-ului..

Intr-un mod ce indeamna omul modern preocupat de profunzime la reflectie, pr. Adrian Sorin Mihalache vorbeste despre „despatimire” in acesti termeni: reorganizarea cognitiva, emotionala si senzoriala care face raporturile corecte cu lucrurile, cu oamenii, cu sinele. Mai mult decat la reflectie, omul modern e invitat la traire, pentru ca despatimirea e.. cheia multor cautari actuale: persoanele care cresc in „lumina interioara” si-si despatimesc simturile, ajung sa aiba o bucurie tot mai mare in aceasta lume tot mai intunecata.  

  • prin despatimire cream spatiul reflectiei de sine, facem loc bucuriei in si din noi insine
  • si, pentru ca tot vorbeam de „lumina interioara”, spiritualitatea este aceea care are capacitatea de a descoperi lumini noi 

 

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: