Archives decembrie 2014 - lumini in cetate

Veşti bune în iarnă: un decembrie… ca niciun altul! Pregătiți? :)

Veşti bune în iarnă: un decembrie… ca niciun altul! Pregătiți? :)

Decembrie va fi o lună plină de ardoare, acţiune şi va implica nenumărate activităţi… Acesta este momentul propice pentru a valorifica oportunitatea de a transpune în realitate viaţa pe care ne-am dorit-o, am visat-o dintotdeauna. Întrebarea este: Avem noi oare curajul de a accepta, cu toată inima, bucuria, pacea, iubirea şi abundenţa pe care afirmăm că le dorim? Nu e nevoie decât de un gând... »

Scrisorile lui Moș Crăciun

Scrisorile lui Moș Crăciun

Acunsă-n somn de mine, în vise mă adun. Parcă eram eu pusă de bunul Moș Crăciun Să îi sortez bilete, scrisori și rugăminți, Venite de la oameni, nepoți, bunici, părinți. Nici gând să le fac față, dar vreau totuși să pot. Dar câte cereri, Doamne, de unde le mai scot ?! La jucării, la dulciuri, la brazi este ușor. Săracii vor avere, bogații mai mult vor. Bolnavii sănătate, mulți dintre sănătoși Vor ... »

„O, om, ce mari răspunderi ai!…”

„O, om, ce mari răspunderi ai!…”

Am descoperit poezia ”O, om!…” cu mult înainte de a ști cine este autorul ei. Poezia circula pe foi volante fără autor, dar apoi, am citit-o de pe un pliant cu Mănăstirea Frăsinei, unde avea autorul menționat, ca fiind Sfântul Ioan Iacob Hozevitul. Când am aflat că ea aparține, de fapt, poetului Traian Dorz, mi-am dat seama că eroarea privind autorul real trebuie să se fi întâmplat în vremur... »

O, om!

O, om!

  O, om ce mari răspunderi ai de tot ce faci pe lume, de tot ce spui în scris sau grai, de pilda ce la alții dai, căci ea mereu, spre iad sau rai pe mulți o să îndrume. Ce grijă trebuie să pui În viața ta, în toată, căci gândul care-l scrii sau spui s-a dus…, în veci nu-l mai aduni, și vei culge roada lui ori viu, ori mort, odată. Ai spus o vorbă, vorba ta, mergând din gură-n gură, va-n... »

În faţa Icoanei Sfântului Nicolae

În faţa Icoanei Sfântului Nicolae

Ating cu mâna valurile mării, nu mă ud. Îmi freamătă sub palmă oceanul şi-l aud. Precum vuieşte scoica urechii ce-o ascultă, Aşa se umple mintea-mi de apă multă, multă. Stau prizărită-n luntre cu suflet călător, Mă cheamă malul păcii, iar apele-covor Mă-mbie să-nving teama şi să mă ţin de apă, Căci Sfântul Nicolae e-acolo şi mă scapă. La cârma grijii mele, dorinţa de lumină Călăuzeşte gândul spre ... »