Armonie în vers şi muzică (în prag de Florii)

Ce nu poate veni decât din trăire autentică. Autoarea însăşi, doamna Ana Sofroni*, afirmă: „starea sufletească a oricărui creştin e oglinda credinţei lui.”

Maria Gabor despre „talantul” doamnei Ana Sofroni: „V-am regăsit, citind, limpezimea vocii, înălţările gândului, sinceritatea expresiei, încât am citit cu vocea Dumneavoastră totul şi ferice de sufletul curat şi limpede, pe care îl lărgiţi cu unde de mărturisire, răspândind binele, frumosul, firescul credinţei senine, neîndoielnică de crez, binecuvântată de har… Întâlnindu-Vă, am învăţat că şi talentul versificator este un talant, deci este important să-l înmulţim. În ceea ce Vă priveşte, este o izbucnire de bucurie şi de recunoştinţă, un imn adus lui Dumnezeu.”

Aveam să primesc Licăriri ale Luminii divine în zi frumoasă de început de primăvară, când – oricât de prins ai fi de cele ale zilei de lucru, nu prea poţi face abstracţie de cele ce te înconjoară, ba chiar aş zice: te cam străduieşti să faci. Simţi în muguri verdele ce stă să îmbrace totul, anticipezi în boboci parfumul şi culoarea.

Cartea a vrut să mă ducă întâi spre buchetul de cântări “Cu sfinţenie copilărească”. Şi-am zăbovit, uitând de timp şi… de toate. M-am gândit, în mod reflex, că, probabil, motivul cel mai important pentru care apar copiii în viaţa noastră, este pentru a ne reaminti de puritate, de inocenţă, de curat şi frumos. De esenţa din noi.

Aveam să întâlnesc aceeaşi gingăşie şi în alte cântări. În toate şi prin toate, Ana Sofroni ne alină şi dezmiardă sufletul, îl mângâie şi îl desfată; îl pregăteşte să înmugurească şi, odată ce “trece” în floare, îl protejează, căci nu mai vrea să-l lase să se scuture de ea. Ne vom fi plătit îndeajuns greşeala prin venirea pe pământ şi prin lupta ce o ducem şi se duce în noi, din dualitatea noastră. Ce putem înţelege este că avem cheia: să rămânem în momentul de graţie al omenirii păstrând starea de… Florii: “cu dragoste şi dor”, “întru mângâiere sufleteascã”, în “armonie”, pentru “eternitate”. 

Armonie

Îmi aduc gândul în armonie

cu frumuseţea ce-mi place mie”

Plouă-ncetişor, văzduhul e curat,

Florile, copacii s-au înviorat,

Soarele-ncălzeşte, fie şi timid –

Pentru mine-acesta e un timp splendid!

spring2Tot ce mă-nconjoară e fermecător,

Îmi insuflă pace, linişte şi dor

De baştina dragă la poale de stânci,

Ce-n suflet lăsatu-mi-a urme adânci.

Oriunde-aş fi, lucrarea divină

Face putere de viaţă să-mi vină,

Când seama îmi dau cât sunt de bogată

Din mila Domnului nemăsurată:

Îmi aparţine raza de soare

Şi prospeţimea livezii în floare,

spring3Dulcele cântec de păsărele,

Murmurul apelor din vâlcele.

Liberă sunt, ca pasărea-n zbor,

Nu-mi pasă de zarva gâlcevilor:

Îmi aduc gândul în armonie

Cu frumuseţea ce-mi place mie.

 

… şi „toate ne umplu de duioşie”:

 

* Am extras dintr-un interviu un fragment ilustrativ pentru Omul- Ana Sofroni.

– Aveţi un suport de la cineva din prieteni sau rude pentru a înregistra cântările într-un mod profesional?
Ana Sofroni: Bineînţeles că ar fi minunat să-mi înregistrez cântecele la nivel profesional. La moment, însă, nu am posibilitate să fac aceasta. Nu mi-o permit nici împrejurările, dar nici situaţia, deoarece sunt nevoită să mă reţin peste hotare. Şi nici pe altcineva să implic în acest lucru nu îndrăznesc, căci sunt obişnuită să fac totul cu mâinile mele, să nu deranjez pe nimeni cu rugăminţi personale.

Ana Sofroni s-a născut la 9 decembrie 1947 în satul Horodişte, raionul Râşcani. A terminat Şcoala de medicină din Bălţi, apoi şi-a început
studiile superioare la Institutul de Cultură din Moscova, finisându-le la Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Biblioteconomie. La
aceeaşi instituţie moscovită a făcut doctorantura, susţinând teza de doctor în pedagogie.
Activitatea profesională şi-a desfăşurat-o, în primii trei ani de muncă, în domeniul medicinei, iar după încheierea studiilor universitare – ca
lector, lector superior, apoi conferenţiar la Catedra de Biblioteconomie a Universităţii de Stat din Chişinău.

Paralel cu activitatea didactico-ştiinţifică, a fost pasionată de creaţia literar-artistică, editând în 1995 prima sa carte de poezii religioase, intitulată „Mărturisiri”, şi o culegere de cugetări creştine cu denumirea de „Roadele credinţei” – în 2011. De asemenea are publicate, în diferite ediţii periodice, un şir de materiale de publicistică.

Tags:

5 Comments

  1. Mulţumesc frumos pentru promovarea lucrărilor de suflet! Mulţumesc Doamnei Maria Gabor, care a pătruns în simţirile cele mai adânc situate din această lucrare, şi le ajută şi celor din jur să le descopere, prin cuvinte dulci, ce-ţi răscolesc sufletul. Dumnezeu să ne ajute să ne menţinem pe această undă!

  2. super!!! imi place mult!!!

    • Lectură plăcută!

  3. foarte frumos!

    • Citind, s-ar putea de descoperit şi ceva interesant, dacă nu şi folositor pentru suflet. Lectură plăcută!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: