Revenirea la viaţa simplă

Modul cel mai bun de viata este viata simpla. Intre ideile filosofice despre cum ar fi bine sa traim, aceasta este una constant prezenta, de la Socrate la Thoreau, de la Buddha la Wendell Berry.

De-a lungul unei mari parti a istoriei umanitatii, simplitatea frugala nu a fost o alegere, ci o necesitate – si, intrucat necesara, i-a fost asociata si valoare morala. Dar, odata cu aparitia capitalismului si a societatii de consum, s-au conturat un sistem devotat consumului nestavilit si o populatie (“piata”) careia i s-au oferit mijloacele si a fost incurajata sa cumpere foarte multe lucruri care, potrivit standardelor traditionale, erau un surplus. Drept rezultat, exista o ruptura intre valorile mostenite si imperativele consumeriste care ne-au fost inculcate de catre/prin cultura contemporana.

Interesul pentru viata simpla este resuscitat in special de generatia millennials, prin redescoperirea beneficiilor traiului simplu. Pe de o parte, acesta e posibil sa reflecte un fel de nostalgie pentru vremurile pre-industriale, pre-consumeriste, iar pe de alta parte – o reconsiderare a argumentelor morale potrivit carora a trai de-o maniera simpla te face o persoana mai buna, prin cultivarea si dobandirea unor trasaturi dezirabile cum sunt: frugalitatea, rezistenta si independenta sau o persoana mai fericita – prin linistirea mintii, sanatate si apropierea de natura.

Argumente plauzibile….

Cu toatea astea, milioane dintre noi continuam sa ne agitam si sa cheltuim aproape necontrolat, sa cumparam bilete de loterie, sa muncim multe ore, sa acumulam datorii… De ce, oare?

Un raspuns evident este ipocrizia. Aplaudam intelepciunea si rafinamentul filosofiei de viata simpla, dar ii ignoram preceptele in viata de zi cu zi.

In plus, gandirea noastra despre simplitate vs. lux, frugalitate vs. extravaganta este lipsita de consistenta. Simtim si intelegem in sinea noastra valoarea celor dintai, dar jinduim la lux si cochetam cu extravagantele de un fel sau altul.

Cand avem de ales, filosofia frugalitatii pierde teren. E “greu vandabila”…

Lucrurile sunt pe cale sa se schimbe sub influenta a doua tipuri de factori: economici si de mediu.

  • cand loveste recesiunea sau suntem constienti de instabilitatea economica (ceea ce dovedeste inconsistenta ideii ca o crestere fara oprire asigura echilibru economic);
  • doua secole de industrializare, crestere continua a populatiei si activitate economica frenetica ne-au lasat mostenire: ceata densa amestecata cu fum in aerul pe care il respiram; rauri, lacuri si oceane poluate; reziduuri toxice; un sol erodat; paduri defrisate; disparitia unor specii de plante si animale sau fenomenul de incalzire globala. Filozofia simplitatii frugale exprima valorile si sustine un stil de viata ce poate fi cea mai consistenta speranta pentru binele (in) viitor si conservarea ecosistemelor fragile ale planetei noastre.

Multi oameni inca nu sunt convinsi de asta, dar daca metodele noastre curente de “a face”, “a lua”, “a cheltui” si “a arunca” se dovedesc nesustenabile (si nesabuite), s-ar putea sa vina o vreme – si inca foarte curand! -, cand vom fi obligati sa adoptam simplitatea. In care situatie, o venerabila traditie se va dovedi filosofia viitorului.

Adaptare dupa materialul „Why the simple life is not just beautiful, is also necessary”, Emrys Westacott, profesor de filosofie la Alfred University New York. Cea mai recenta carte a sa: The Wisdom of Frugality (2016) – Intelepciunea frugalitatii

 

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: