De ce faci alegeri greşite în viaţă (II). Veriga slabă = confirmarea (confirmation bias)

Sa spunem ca mergi la primul curs de gimnastica aerobica. Esti un pic nesigura in legatura cu greutatea si modul in care arata pe tine echipamentul sportiv, dezvaluindu-ti fiecare defect. Ai emotii sa nu te faci de ras.

Privirea ti se opreste instinctiv asupra persoanelor in forma care sporovaiesc intr-o parte a salii. Urechile surprind un raset: “Doamne, oare de mine rad?”

Iti alegi un loc in spatele salii, retras, incat sa nu te vada nimeni. La un moment dat, instructorul cere cursantilor sa efectueze o anume miscare. “Oare lumea o stie?”

Incerci si tu, si cazi cu un sunet inabusit. Iti ridici privirea spre a observa cati au vazut scena. Tipul de langa tine abia isi stapaneste rasul. “STIAM EU! Toata lumea rade de mine!”

Eviti orice privire la terminarea cursului, pleci in graba si iti promiti sa nu te mai intorci vreodata.

Cum “loveste” prejudecata CONFIRMARII?

La cursul de aerobic, ai cautat detaliile care sa iti confirme temerile – cei in forma care radeau de tine, tipul care s-a amuzat cand ai cazut. Ai ignorat celelalte lucruri – in principal, faptul ca majoritatea cursantilor nici nu te-au vazut.

Veriga slaba a confirmarii se refera la tendinta umana de a cauta, a interpreta si a-ti aminti informatia care confirma convingeri, idei, ganduri pre-existente.

Este insidios. Ne influenteaza fiecare alegere pe care o facem. In fiecare zi. In legatura cu lucrurile pe care optam sa le cumparam; in privinta propriei sanatati (alimentatie, exercitiu fizic…); a persoanei / persoanelor cu care decidem sa interactionam; a carierei, emotiilor sau a situatiei financiare.

Cum te afecteaza?

  1. In modul in care CAUTI informatia

Veriga slaba a confirmarii influenteaza modul in care percepi lumea din jurul tau.

Ex: esti acasa si te simti groaznic; imediat intri pe FaceBook sau Instagram si te uiti la poze cu oameni care calatoresc, petrec, au diverse evenimente de familie si te gandesti ca toti cei pe care ii cunosti au o viata minunata! Iti spui: “sunt asa singur(a) si nefericit(a)!” Te simti astfel si ai cautat informatii care sa iti confirme asta.

2) In modul in care INTERPRETEZI informatia

Cand esti indragostit(a) nu vezi decat perfectiunea de Ileana Cosanzeana (respectiv de Adonis) a celuilalt. Cand relatia “scartaie”, nu mai vezi decat defecte peste tot: vorbeste prea mult despre lucruri care nu te intereseaza, lasa fire de par… Este aceeasi persoana si aceeasi realitate, pe care le percepi DIFERIT in functie de ce stare de spirit ai.

3) In modul in care iti AMINTESTI

Chiar si amintirile pot fi influentate de veriga slaba a confirmarii: interpretezi si chiar modifici datele din memorie in functie de ceea ce crezi (beliefs).

Intr-un experiment clasic, studentilor de la doua universitati diferite le-a fost aratat acelasi meci intre echipele lor. Fiecare grup a perceput propria echipa in lumina mai buna, iar cealalalta comitand mai multe faulturi.

De ce suntem asa?

Cautam informatii care ne confirma convingerile, pentru ca e foarte… aiurea sa gresesti. Daca gresesti inseamna ca nu esti asa istet pe cat te credeai, in consecinta selectezi informatii care confirma ceea ce stii deja.

Intr-un alt exemplu cunoscut, cand unor subiecti le-au fost prezentate dovezi contrare convingerilor lor politice, au devenit active zone ale creierului asociate… durerii fizice!

Este mai usor sa accepti opinii diferite pe teme care nu te prea intereseaza. Dar ai si convingeri care alcatuiesc esenta identitatii tale. Ceea ce contrazice aceste convingeri ale tale adesea genereaza disonanta cognitiva – o stare de stres si chiar anxietate. Disonanta cognitiva provoaca o reactie de tip “lupta sau fugi”.

Scopul primordial al creierului este AUTO-PROTECTIA! Atat cea fizica, cat si cea psihologica.

Este prea multa informatie de procesat! Efortul mare necesar pentru a evalua si re-evalua lucruri contradictorii, face preferabila alegerea unei “scurtaturi”, respectiv 2-3 idei care sa confirme acelasi punct de vedere.

Ce e de facut?

  • Abordeaza viata cu deschidere si curiozitate, nu cu convingeri. Cand esti pregatit sa nu ai dreptate, poti descoperi noi perspective.
  • Cauta (si sa intelegi) puncte de vedere diferite. Te poate ajuta si sa-ti “rafinezi” perceptia.
  • Gandeste-te la… modul (tau) de gandire. Pentru a putea face fata slabiciunilor (verigilor slabe) ale gandirii, trebuie sa-ti evaluezi reactiile instinctive. Cu urmatoarea ocazie cand dai peste date care confirma ceea ce crezi (sau stii), opreste-te, gandeste-te la presupunerile pe care le faci si cauta moduri care sa te/le contrazica. (Ex: iti place cafeaua – cauta informatii care abordeaza efectele negative ale consumului de cafea).

Dupa un material al lui Nir Eyal

Articol ORIGINAL

Imagini / ilustratii: Lakshmi Mani, designer de produs, San Francisco

Citeste:

De ce faci alegeri greşite în viaţă (I). Veriga slabă = diferenţierea (distinction bias)

De ce faci alegeri greşite în viaţă (III). Veriga slabă = gratificarea instantanee


Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: