Dorințele, emoțiile, motivațiile influențează modul cum interpretăm informația

Iată DE CE si CUM. Julia Galef vorbeste mentaliatatea de soldat și mentalitatea de cercetas, detaliind conceptul de „raţionament motivaţional”.

 

„Simţim că unele informaţii, unele idei, ne sunt aliaţi. Vrem ca ele să învingă. Vrem să le apărăm. Alte informaţii sau idei sunt inamicul şi vrem să le doborâm. De asta eu numesc acest raţionament „mentalitatea de soldat”.

 

„Mentalitate de cercetaş” e imboldul să nu faci ca o idee să învingă sau alta să piardă, ci doar să vezi ce e cu adevărat acolo atât de onest şi precis cât poţi, chiar dacă nu-i drăguţ sau convenabil sau plăcut. 

 

De ce unii oameni, cel puţin câteodată, sunt capabili să-şi învingă prejudecăţile şi motivaţiile şi încearcă numai să vadă faptele şi dovezile cât mai obiectiv cu putinţă?

 

Răspunsul este emoţional. Aşa cum mentalitatea soldatului izvorăşte din emoţii ca defensiva ori tribalismul, aşa e şi la cercetaş. Doar că izvorăşte din alte emoţii. De exemplu, cercetaşii sunt curioşi. E mai probabil să spună că simt plăcere când află informaţii noi sau o pornire să rezolve o enigmă. E mai probabil să se simtă intrigaţi când dau peste ceva ce le contrazice aşteptările. Cercetaşii au şi valori diferite. E mai probabil să spună că ei consideră o virtute să-ţi testezi convingerile, şi e mai puţin probabil să spună că cei ce se răzgândesc par slabi. Peste toate, cercetaşii sunt stabili, ceea ce înseamnă că stima lor de sine nu e legată de cât de corect sau greşit evaluează un anumit subiect. 

Vizionati integral prezentarea

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: