„Darul dat zidirii”

ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI

După Luca 2 , 23-38

Maria sta cu Iosif să intre-n templul sfânt,

După o rânduială a Legii pe pământ,

Ca primul Fiu să fie-nchinat la templul mare,

Dar, iată, Simeon și el la arătare,

Căci prea bătrân de-acuma, purta povara-n fire,

Că n-o să moară lumii, pân’ nu va da de știre

Că L-a văzut aievea pe Domnul, Prunc născut,

Și ochii lui de-acuma văzut-au, au văzut.

El înțelege-n veacuri că prorocirea Lui

E Legea care vine prin soarta Domnului.

Și, iată, prorocița, ea, Ana, cea bătrână,

Ce se ruga la templu zi, noapte, ca să spună,

Ea strigă și vestește la lume ne-ntrerupt

Că Pruncul Domn în lume de-acuma s-a născut.

Bătrânu-abia-și revine, în plâns el spune firii,

De slava ce văzuse și darul dat zidirii,

Mă slobozește, Doamne, sunt robu-ți, ispășirea

mea, iată, azi văzură și ochii-mi mântuirea!

Maria GABOR

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: