De ce faci alegeri greșite în viață (V). Veriga slabă: privirea retrospectivă subiectivă

In ce consta veriga slaba „privire retrospectiva subiectiva”?

Are loc atunci cand oamenii au sentimentul ca „au stiut tot timpul” – considera un eveniment ca previzibil DUPA ce s-a petrecut. 2

Cu alte cuvinte, cand privesti retrospectiv ceva ce s-a petrecut, cunoscand deja acel rezultat/efect/impact iti influenteaza perceptia in legatura cu lucrurile care au dus la el.

Aceasta tendinta este cauzata de faptul ca mintea noastra incearca sa gaseasca un sens in ceea ce se petrece. Astfel ca facem in mod constant legatura intre cauze si efecte, conectand intre ele evenimente ce se petrec. Intelegerea cauzei si a efectului este o abilitate esentiala pentru supravietuire, dar cand cedam acestei tendinte, supra-simplificam explicatiile. Vedem evenimentele imprevizibile ca si cand ar fi fost evidente. Gandim: „stiam eu!”

Permitem unor date din prezent sa afecteze interpretarea trecutului in fiecare zi din viata noastra.

Exemple:

  • Un investitor poate gandi, “Bineinteles ca bursa a cazut anul asta. Stiam ca asa se va intampla!”, in ciuda faptului ca nu a vandut atunci cand era ocazia.
  • O aniversata dezamagita poate spune invitatilor: “Stiam, pur si simplu, ca va ploua de ziua mea!”, cu toate ca nu avea cum prevedea vremea.
  • Un fan poate sustine cu convingere:“Am stiut intotdeauna ca echipa mea va castiga campionatul in acest an!”, in ciuda faptului ca habar nu avea la inceputul acestuia.

Toate aceste exemple au in comun tendinta de a vedea trecutul ca sigur, dar numai DUPA CE lucrurile s-au petrecut.

Acesta tendinta nu se manifesta doar in privinta trecutului, insa. Ne afecteaza cel mai mult, atunci cand ne submineaza deciziile referitoare la viitor.

 

Cum te submineaza privirea retrospectiva subiectiva de faci alegeri gresite

Cand interpretam gresit gandirea ce a precedat un rezultat, ne poate afecta rationamentele asupra viitorului.

“Lucrul important de stiut in privinta privirii retrospective subiective este ca nu schimba doar cum vezi lumea, ci si cum te vezi pe tine in ea,” a declarat pentru New York Times Neal Roese, profesor de marketing la Kellogg School of Management, Northwestern University. “Incepi sa gandesti: ‘Hei, ma pricep. Chiar ma pricep sa anticipez ce urmeaza sa se intample.’ Incepi sa vezi rezultatele ca fiind inevitabile, desi nu erau.”

 

De exemplu, odata ce „s-au ars” neretragandu-se de pe bursa inaintea unei caderi, investitorii pot evita sa revina in piata, chiar si atunci cand exista toate motivele (logice) sa stie ca este momentul potrivit. Distorsionand trecutul spre a se incadra intr-un anume „fir al intamplarilor”, investitorul poate sa-si asculte intuitia incorecta si… „sa se arda” iar.

 

“Daca ai sentimentul ca ai stiut tot timpul (ce avea sa se petreaca), inseamna ca nu vei reflecta la motivul/motivele propriu-zis(e) pentru care ceva s-a intamplat,” a scris Roese3. “Este dificil sa-i convingi pe factorii de „decizie asezonata” ca ar putea cadea prada verigii slabe a privirii retrospective subiective .”

 

Un mod in care aceasta interpretare gresita se petrece este prin asumarea cauzelor unor evenimente trecute a fi fost mult mai simple decat au fost. Kathleen Vohs, specialist in stiinte sociale la University of Minnesota’s Carlson School of Management, a indicat ca consecintele acestei tendinte includeau “atentia mioapa la o singura cauzalitate in intelegerea trecutului (neglijarea celorlalte explicatii rezonabile)4.”

Aceasta poate duce si la atribuirea vinii sau acordarea de credit in mod gresit pentru un rezultat. Explicatiile super-simpliste in privinta trecutului, fac usoara asocierea consecintelor unor persoane, fie in mod corect, fie in mod eronat.

Acordarea de credit in mod eronat poate cauza poate de asemenea cauza o gandire distorsionata. Potrivit lui Vohs, explicatiile simpliste asupra trecutului, generate de tendinta privirii retrospective subiective, cresc supra-increderea in certitudinea propriilor rationamente. “Ii fac pe oameni sa creada ca pot privi in urma la intamplari trecute si sa interpreteze ceva; ii fac sa creada ca au din nou abilitatea de a face previziuni,” – Drew Boyd, director executiv la University of Cincinnati’s MSc Marketing program, a explicat pentru BBC.

 

Cand nascocim asemenea explicatii false asupra trecutului—si asupra propriilor previziuni—nu putem invata si nu ne putem adapta pentru decizii viitoare. Cand nu luam in serios ceea ce s-a intamplat efectiv, esuam sa invatam din greseli si tindem sa le repetam.

Cum afecteaza privirea retrospectiva anumite domenii?

Ce cauzeaza tendinta privirii retrospective?

Consecintele pre-judecatii privirii retrospective subiective sunt evidente. Ceea ce este mai putin clar, este DE CE suntem atat de susceptibili la ea. De ce am rescrie atat de natural istoria, cand acest lucru poate avea asemenea efecte negative asupra procesului invatarii si al luarii deciziilor?

 

Ca majoritatea pre-judecatilor cognitive, este rezultatul unor procese mentale ce functioneaza bine in multe situatii, dar au efect de bumerang in altele. Pentru a intelege de ce , trebuie mai intai sa ne familiarizam cu procesele ce se combina spre a genera privirea retrospectiva subiectiva.

 

In primul rand, in mod natural ne bazam pe informatia cea mai usor de amintit, nu pe cea mai relevanta sau corecta. De exemplu, teama de a calatori cu avionul va creste dupa ce am auzit de prabusirea unuia, chiar daca statistic riscul este acelasi. Intensitatea si caracterul recent al stirii cantaresc mai greu decat datele obiective. Odata ce cunoastem un rezultat, reconstituim in minte acele amintiri ce il confirma mai usor decat pe cele care il infirma.

De asemenea, suntem super-increzatori in abilitatile noastre. (93% dintre americani, de exemplu, se considera soferi peste medie)17. Supra-increderea ne determina sa avem despre noi o perceptie mai buna decat e cazul. Astfel, devine natural sa privim retroactiv interpretarile noastre asupra evenimentelor petrecute ca fiind prevestitoare in mod evident in privinta unui rezultat.

 

Efectul de ancorare (anchoring effect) este o alta componenta a privirii retrospective. Ancorarea se refera la tendinta mentala de „a ne agata” de orice informatie accesibila ca referinta in interpretarea unei actiuni, indiferent de relevanta ei. Odata ce stim un rezultat, „ne ancoram” in mod natural de el in analizarea evenimentele ce l-au precedat. In cele mai multe situatii, nu ne putem abtine.

Aceste pre-judecati (tendinte) contribuie impreuna la cea a privirii retrospective. Ancora rezultatului duce la reamintirea cu usurinta a informatiilor coincidente prin intermediul euristicii disponibilitatii informatiilor (availability heuristic). Apoi, increderea excesiva in noi insine contureaza povestea despre „cum stiusem noi de la bun inceput”.

Dincolo de aceste tendinte, modul in care percepem lumea contribuie la pre-judecata privirii retrospective.

In primul rand, creierele noastre au evoluat spre a descoperi modele si acolo unde nu exista niciunul. Abilitatea de a completa elementele lipsa dintre fragmente disparate de informatie a usurat modul in care oamenii detectau si putea evita pericolele (un avantaj major in evolutie).

“Procesrea superioara a modelelor este esenta creierului uman evoluat,”a explicat neurologul Mark Mattsonn de la John Hopkins pentru Psychology Today. Este “baza fundamentala a celei mai mari parti, daca nu cumva a tuturor caracteristicilor unice ale creierului uman, incluzand inteligenta, limbajul, imaginatia, inventivitatea si credintele in entitati „imaginare.”

Succesul in recunoasterea modelelor poate, insa, duce si la supracompensare. Aceleasi procese mentale care I-au ajutat pe oamenii dinainte sa supravietuiasca, pot alimenta teorii ale conspiratiei. Cand observam ca se petrece ceva, suntem mai inclinati sa consideram ca a fost rezultatul unei serii de evenimente intentionate decat al hazardului. Aceasta este ceea ce se numeste eroarea fundamentala de atribuire (cauzalitate) – fundamental attribution error, sau tendinta noastra de a prefera explicatiile dispozitionale celor situationale. In mod similar, alinierea evenimentelor trecute cu un rezultat cunoscut creeaza un mod simplu si usor de a intelege narativul19.

In afara de recunoasterea modelelor, mintea noastra este dotata si cu un proces de gandire adaptiva ce modifica perceptia pe masura ce aflam noi informatii. Odata cu noua informatie, mintea recalibreaza natural modul in care intelegem lumea din jur.

Unii cercetatori considera privirea retrospectiva subiectiva ca fiind un derivat al acestui tip de procesare a informatiei prin actualizare (a se vedea antologia Cognitive Illusions).

Cum poti depasi aceasta tendinta

Poate ca cea mai eficienta tactica de a depasi privirea retrospectiva subiectiva este de a aduna dovezi in privinta informatiilor pe care ne bazam deciziile si previziunile, astefel incat „reconstituirea” sa nu fie la latitudinea memoriei subiective.

Detalii: Jon Scott Armstrong, profesor de marketing la Wharton School, editor Principles of Forecasting.

Este ceea ce ne poate recalibra tendinta naturala de incredere exagerata in noi insine. “Orice reduce increderea oamenilor in ei insisi in privinta previziunii a ce se va intampla sau a modului in care se va intampla, este o modalitate buna de a aborda lucrurile,” a adaugat Vohs.

Material sursa: Hindsight Bias: Why You Make Terrible Life ChoicesEric Johnson si Nir Eyal

Seria: De ce faci alegeri gresite in viata

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: