Firul Ariadnei în „Labirintul pre-judecăților cognitive”

Pentru ca a gandi e greu.

Buster Benson le-a identificat pe cele mai importante si le-a grupat in functie de problema mentala generala de care tin. Fiecare prejudecata cognitiva („veriga slaba in gandire”) este acolo dintr-un motiv — in principal, spre a economisi timp si energie la nivelul creierului. Daca le privesti in raport cu problema pe care incearca sa o rezolve, devine mult mai usor sa intelegi de ce exista, in ce mod sunt utile si compromisurile (implicit erorile de gandire la care duc) pe care le integreaza.

4 probleme pe care pre-judecatile cognitive ne ajuta sa le abordam:

Supraincarcarea informationala, lipsa de inteles, nevoia de a actiona rapid si cum sa stim ce e nevoie sa ne reamintim mai tarziu.

 

Problema 1: Prea multa informatie

Este pur si simplu prea multa informatie, asa incat nu avem de ales: selectam din ea (eliminand cea mai mare parte). Creierul nostru foloseste cateva trucuri simple spre „a culege” bucatile de informatie cel mai probabil a ne fi utile in vreun fel.

 

 

 

 

  • Observam defecte la altii mai usor decat la noi insineDa, inainte de a vedea acest material ca pe o lista de bizarerii ce compromit modul cum gandesc alti oameni, realizeaza ca esti tu insuti/insati subiect al acestor pre-judecati.
    A se vedea: Bias blind spotNaïve cynicismNaïve realism

Problema 2: Insuficient inteles (sens)

Lumea este derutanta si nu putem intelege decat o mica parte din ea, dar avem nevoie sa deslusim sensul pentru a supravietui. Odata redus fluxul de informatie receptat, conectam punctele, umplem golurile cu lucruri pe care credem ca le stim deja si ne actualizam modelele mentale asupra lumii.

 

 

 

 

 

Problema 3: Nevoia de a actiona rapid

Suntem conditionati de timp si informatii, dar nu putem lasa asta sa ne blocheze. Fara abilitatea de a actiona rapid in fata incertitudinii, am fi disparut cu siguranta ca specie cu mult timp in urma. Cu fiecare noua informatie, e nevoie sa facem tot posibilul spre a ne evalua abilitatea de a influenta situatia, de a o aplica unor decizii, de a simula viitorul spre a prevedea ce s-ar putea intampla si de a actiona in baza noii perspective (intelegeri).

 

  • Pentru a putea ramane concentrati, favorizam ceea ce este imediat si ne este la indemana in raport cu ce este mai incolo in timp si la distanta. Valorizam ceea ce este prezent in raport cu ce e in viitor si ne raportam mai mult la situatii vizand persoane individuale vs. indivizi anonimi sau grupuri.

A se vedea: Hyperbolic discountingAppeal to noveltyIdentifiable victim effect

 

 

Problema 4: Ce ar trebui sa ne amintim?

E prea multa informatie in univers. Ne permitem sa le pastram la indemana doar pe acelea cel mai probabil a se dovedi utile in viitor. E nevoie in mod constant „sa ghicim” si sa negociem ce sa pastram in memorie si ce putem uita. De exemplu, preferam generalizarile lucrurilor specifice pentru ca ocupa mai putin loc (in memorie). Cand sunt multe detalii ireductibile, alegem cateva chestiuni care sunt mai evidente si eliminam restul. Ceea ce pastram va sta cel mai probabil la baza filtrelor referitoare la problema 1 vizand supraincarcarea informationala, dupa cum si ceea ce ne vine in minte pe durata proceselor mentionate ca problema 2 , in privinta adaosului la informatia incompleta. Este vorba de auto-consolidare.

 

 

 

In sinteza:

  1. Supraincarcarea informationala e teribila, asa ca selectam in mod agresiv. Zgomotul devine semnal.
  2. Lipsa de inteles/sens este derutanta, astfel ca umplem noi golurile. Semnalul devine poveste.
  3. E nevoie sa actionam rapid, ca sa nu ratam sansa, asa ca sarim la concluzii. Povestile devin decizii.
  4. Asta nu ne usureaza situatia, asa ca incercam sa ne amintim partile importante (de informatie). Deciziile stau la baza modelelor noastre despre lume.

Pentru a nu ne pierde in supraincarcarea informationala, creierele noastre e nevoie sa parcurga la suprafata si sa selecteze din cantitatea coplesitoare de informatie si sa decida rapid, aproape fara efort, care lucruri sunt importante si merita atentie

Pentru a construi inteles/sens din fragmentele de informatie care ne atrag atentia, e nevoie sa umplem golurile si sa integram totul in modelele noastre mentale deja existente. Intre timp, e nevoie, de asemenea, sa ne asiguram ca totul ramane relativ stabil si cat de acurat posibil.

Pentru a actiona rapid, creierele noastre e nevoie sa decida in cateva fractiuni de secunda, aceste decizii influentand sansele noastre de a supravietui, de a fi sau a ramane in siguranta, de a reusi si de a ramane increzatori ca putem face lucrurile sa se intample.

Si pentru a face toate acestea cat se poate de eficient, creierele noastre au nevoie sa isi aminteasca cele mai importante si utile parti de informatie noua si sa informeze celelalte sisteme, spre a se putea adapta si imbunatati in timp, dar nu mai mult de atat.

Suna util! Atunci, care este dezavantajul?

In plus fata de cele 4 probleme, ar fi util sa ne amintim aceste 4 adevaruri despre cum solutiile la aceste probleme sunt problematice (prin) ele insele:

  1. Nu observam/vedem/percepem totulParte din informatia pe care o filtram este, de fapt, utila si importanta.
  2. In cautarea de inteles/sens putem genera iluziiNe imaginam uneori detalii din presupunerile noastre si construim inteles si povesti ce nu au baza reala.
  3. Deciziile rapide pot fi foarte defectuoaseUnele din reactiile si deciziile rapide la care „sarim” sunt eronate/injuste, egoiste si contra-productive.
  4. Memoria noastra consolideaza erorileUnele din lucrurile pe care ni le re/amintim fac toate cele de mai sus si mai tendentioase si mai daunatoare proceselor noastre de gandire.

Adaptare a materialului: Cognitive Bias Cheat Sheet, Buster Benson

Seria: De ce faci alegeri gresite in viata?

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: